Descriere: Subiectul acestui tablou este foarte rar întâlnit în pictura Țărilor de Jos: A. Pigler (1956) și M. L. Hairs (1965) menționează doar cinci lucrări. Este ilustrată parabola biblică a festinului nupțial încheiat cu spusele regelui (când vede la nunta fiului sau un conviv sărăcacios îmbracat): " mulți sunt chemați, puțini sunt aleși". Liniile constructive ale compoziției converg, urmând diagonalele, către centrul marcat de o lustră. Sala e concepută ca scena unui spectacol al cărei decor e compus din două rânduri de coloane, de care atârnă draperii opulente. Dispunerea grupurilor și atitudinea personajelor, precum și bogăția costumelor și a decorului denotă ascendentul viziunii scenice din tablourile flamande de cabinet cu subiecte religioase tratate ca scene de gen. În acest sens, modelele mai apropiate pot fi "Festinul lui Balthasar" și "Ospățul lui Irod" din creațiile lui G. van Valckenborch, Frans Francken II și Jan Muller. Tonurile vii, saturate și factura întâlnită la realizarea personajelor, precum și, mai ales, gestica teatrală a acestora, relevă ecouri rubensiene. Similitudini în acest sens pot fi depistate atât în creația lui Pieter van Mol (vezi "Diogene căutând un om", Musée des Beaux-Arts, Orléans), cât și în cea a lui Vincent Adriaenssen, zis Vincenzo Malo (vezi "Christos în casa Martei și Mariei", Rijksmuseum, Amsterdam). Theodor von Frimmel (1894) propune la tabloul sibian paternitatea lui Pieter van Mol, propunere preluată și de M. Csaki (1901,1909). Th. Von Frimmel (1921) sugerează apoi numele lui Vincenzo Malo. A. Pigler (1956) și M.L. Hairs (1965) revin la numele lui Van Mol. Jan de Maere (opinie verbală, 2000) opiniază însă cu certitudine pentru Vincent Adriaessen (Vincenzo Malo).