Descriere: Tabloul e pandant cu "Natură moartă pe o masă de piatră" (ulei pe pânză, 85 x 120 cm, semnat J.VAN.SON.f, nr.inv. 1116) din colecția Pinacotecii Brukenthal. Icon-ul celor două lucrări în discuție este foarte frecvent întâlnit în imagistica lui Joris van Son. Din multitudinea exemplelor, le vom cita pe cele mai strâns înrudite cu piesele sibiene, anume "Natură moartă cu homar" (Fitzwilliam Museum, Cambridge) și "Homar și fructe" (Staatliche Kunsthalle, Karlsruhe). Tipologic, cele două tablouri sunt clasabile în subspecia tematică pronkstilleven, a naturii statice somptuoase. Din perspectivă semiotică, ele pot ilustra hermeneutica "mesei miraculoase" (Wunderblock), ipostaziind ritualizarea fastului și metafizicii cotidianului trait de poorters-i (bogații colecționari burghezi din Anvers) în deceniile 6 și 7 ale secolului XVII. Modelele iconice sunt - desigur - reperabile în opera lui Jan Fyt și, cu deosebire, în cea a lui Jan Davidsz de Heem. Scoica, simbol al învierii, e un reper scenografic ineludabil. Antitetic acestuia întâlnim elementele iconice ale tranzienței (fluturii și, mai ales, fisurile postamentelor de piatră). Icon-ul oglindirii, întâlnit la cupele orfevrate în metal nobil, trimite la semantica alterității. Ca o contrapondere a acesteia poate fi înțeleasă prezența coloanei, simbol al tenacității și forței sufletești proprii creștinilor. Medierea între aceste două căi ce urmăresc atingerea mântuirii prin Învierea lui Christos este simbolizată de homar, a cărui omologie formală (familia ovoidului) cu scoica e frapantă. Decorul, inspirat din peisajele de coloratură arcadiană de tip Jan Fyt, întărește semnificația specială a unei vita activa secondată de umbra melancolică a unei vita contemplativa.