Descriere: Scena figurată în acest tablou este un teatru al contradicției și aluzivității. Ceea ce este în mod evident o nișă, decupând de regulă un gol orb destinat în mod obișnuit expunerii unei statuete, este reprezentat aici ca o fereastră, în apertura căreia se arată o tânără fermecătoare. Cu o intensitate curioasă, privirea tinerei implică spectatorul, țintuindu-l fără echivoc, iar postura, vestimentația, podoabele și chiar activitatea în care este ea angajată sunt interpretabile ca aluzii de natură erotică. Hrănirea păsării, spre exemplu, poate fi înțeleasă în cheia unui „nutriment” pentru suflet, întrucât, într-o veche tradiție iconografică, păsările de mici dimensiuni (sticletele, vrabia, rândunica, prepelița etc.) evocă o gamă amplă de asociații spirituale, fiind frecvent incluse – spre exemplu – în reprezentări ale Fecioarei cu Pruncul. Draperia, la rândul ei, are un rol bine precizat în regia expunerii, făcând posibilă însăși imaginea tinerei dar și, în același timp, eventuala ei ocultare. Colivia, în sfârșit, este o transparentă metaforă pentru captivitate, inclusiv de ordin etic („prizonieră a păcatului”), conținând totuși, prin întredeschiderea ușiței, perspectiva eliberării. De la data achiziției și până în 2014, tabloul a fost înregistrat în patrimoniul MNAR ca operă de școală olandeză de sfârșit de secol XVII. Tabloul-sursă (ulei pe panou de lemn; 46 x 37 cm) a fost pictat de Gaspar Netscher în 1666 și s-a aflat, până în 2014, la Von der Heydt Museum din Wuppertal. În ciuda desenului corect, ce nu omite niciun detaliu, distanța dintre copie și sursa ei este considerabilă; în pictura originală se simte pe deplin mâna unui fijnschilder – specialitatea lui Gaspar Netscher – pe când versiunea de la MNAR, mult mai modestă, a fost realizată de un artist mediocru. De asemenea, este foarte posibil ca tabloul de la București să fi fost pictat fie după o altă copie, fie după o gravură, date fiind diferențele cromatice notabile – culoarea rochiei (arămie în varianta inițială), a draperiei (o nuanță de ocru-roșu), a papagalului (albastru) etc. În ansamblu, originalul este dominat de culori calde, în vreme ce versiunea de la București are un aspect metalic.