Tip:
furcă de tors
Titlu:
furcă de brâu

Descriere: Piesă alcătuită din furca propriu-zisă și aripile pe care se sprijinea caierul. Furca, propriu-zisă, prezintă zone de forma prismelor hexagonale, dreptunghice și cilindrice. Aripile, late, sunt două dreptunghiuri cu marginile inferioare rotunjite și cele superioare cioplite oblic. Decor geometric dispus în registre ornamentale orizontale în treimea superioară a piesei. Pe furca propriu-zisă registrele sunt separate prin inele scoase în relief (măr). Motivele sunt în concordanță cu forma cilindrică sau hexagonală a piesei: dinți de lup, linii în zig-zag dublu conturate, romburi, triunghiuri, repetate pe principiul alternanței ritmice. În partea superioară, furca a fost cioplită cu trei șanțuri circulare de care se lega caierul. Aripile sunt decorate cu compoziții ornamentale identice. Motive geometrice și scheomorfe: rozete, arce de cerc, cruci drepte cu brațele treflate, dinți de lup, triunghiuri, romburi în lanț, frânghie. Cromatică: maro-gălbui – culoarea naturală a lemnului patinat.


Domeniu
Etnografie
Datare
3/4 sec. XIX
Etnia/Cultura
români
Loc de descoperire
București
Material/Tehnică (text)
paltin; tăiat, cojit, cioplit, fasonat, găurit, sculptat (perforat), incizat, cuțit.
Dimensiuni
h = 2 cm
Fișă întocmită de
Georgeta Gavra
Fişă verificată de
Corneliu Mirescu
Nr. inventar
L1210
Ordin de clasare
2408/13.08.2013 - Tezaur; Poziţia 52 Descarca PDF