Descriere: Stampa semnată de Ryland este o interpretare după fresca pictată între 1641-1647 de Pietro da Cortona, în „Sala Venerei” a palatului Pitti din Florența. Frescele se numărau printre cele mai apreciate lucrări ale picturii baroce. Datorită faimei lor și a celebrității pictorului Pietro da Cortona, numeroase còpii au fost comandate de colecționari, una dintre acestea fiind cea după care a gravat Ryland, aflată în 1772 în colecția lordului Grosvenor la Londra. Ulterior, pictura a fost atribuită pictorului vienez, activ în Italia, Daniel Seiter (1647-1705). De mare faimă se bucura în secolul al XVIII-lea și tema picturii, o poveste de dragoste a cărei morală trebuia să se impună ca un „exemplum virtutis”. „Antiochus și Stratonice” era o temă extrasă din istoria lui Demetrios, relatată de Plutarh. Seleucus, fondatorul regatului seleucizilor din Siria, fusese unul din generalii lui Alexandru. Seleucus a renunțat la tânăra sa soție, în favoarea fiului său, bolnav din dragoste pentru Stratonice, acceptând căsătoria ei cu Antiochus și divizarea regatului său. Relatarea episodului ilustrat de Pietro da Cortona aparține de fapt, retorului Valerius Maximus, scriitor latin din vremea lui Tiberius. Doctorul Erasistratus, chemat de Seleucus să îl consulte pe muribundul prinț, constată luându-i pulsul, că Antiochus revenea la viață, în prezența reginei Stratonice. Vorbindu-i în pilde lui Seleucus, Erasistratus îl convinge să ia o decizie înțeleaptă, salvându-și astfel, fiul și regatul. W. W. Ryland a utilizat întreaga sa măiestrie tehnică pentru a transpune prin cele mai adecvate tonuri, complexitatea compoziției și a expresiilor personajelor participante la dramă. Gravorul utilizează multiple tonuri intermediare, abil stăpânite, pentru redarea diferențiată valoric a carnației, a veșmintelor, a elementelor de arhitectură și a peisajului. Regizarea luminilor urmează efectele clarobscurale ale maestrului baroc din Seicento, fiind construite de gravor, din liniaturi fine, ce redau bogăția tonală a picturii. W. W. Ryland a expus desenul pregătitor și stadiul gravurii înainte de literă, la expoziția organizată de John Boydell, în 1767, la „Hay Market”, iar stadiul final a fost inclus în cataloagele editate de Boydell, începând din 1772.