Descriere: Scena este dominată de nudul monumental al Susanei, a cărei îmbăiere e surprinsă - printr-un artificiu manierist - de foarte aproape de doi bărbați în vârstă. Fundalul din câmpul Susanei înfățișează un personaj feminin și o fântână în al carei ansamblu sculptural prevalează un putto călărind un delfin. Fizionomiile personajelor principale sunt convenționale, chiar stereotipe, și pot fi întâlnite în mai multe lucrări ale artistului: figura și coafura Susanei e depistabilă și la lucrările "Banchetul zeilor", Musée des Beaux-Arts, Anvers, la "Portretul unei femei", colecție particulară, Zürich (cf. Carl van de Velde, Frans Floris (1519/20-1570). Leven en Werken, Bruxelles, 1975, vol. 2, p. 239), la "Pas et Justitia", Muzeul Pușkin, Moscova, iar figurile celor doi bătrâni pot fi regăsite și la lucrările "Loth și fiicele sale", Muzeul Ermitaj, Sankt-Petersburg sau la "Cap de bătrân", Schloss, Ludwigsburg. Iconografia subiectului este susținută și de repere iconice adiacente. Astfel, vasul de sticlă care odihnește pe cămașa Susanei face aluzie la virginitate, la aceasta trimițând și personajul feminin din fundal, care o reprezintă - dupa Carl van de Velde - pe vestala Fuccia, în timp ce trupeșul putto călărind delfinul face trimitere la prezumabilul desfrâu impudic dorit de cei doi bătrâni. O atare configurare semantică a avut ecou în pictura Țărilor de Jos și modelul Frans Floris poate fi regăsit, în atari detalii, și în opera lui Hendrick Goltzius ("Susana și cei doi bătrâni", Musée des Beaux-Arts, Douai, Franța), a lui Jacob Jordaens ("Susana și bătrânii", Musée Royaux des Beaux-Arts, Bruxelles) sau a lui Jacob van Loo ("Susana și cei doi bătrâni", Glasgow Art Gallery and Museum, Glasgow). Theodor von Frimmel (1894) atribuie tabloul de la Sibiu lui Frans Floris van Vriendt. Carl van de Velde (op. cit.) considera însă că acesta e o copie după lucrarea omonimă de la Galeria Pitti din Florența. La rândul nostru opinam că, de fapt, e vorba de o replică după această lucrare. Jan de Maere (opinie verbală, 2000) atribuie fără dubii tabloul sibian lui Frans Floris de Vriendt. Semnat: monogramat F.F.F. ET IV, datat 1565.