Descriere: Covata, covățica (dacă avea dimensiuni mai reduse), albia, postava, ciupa, cațânul sau copaia era un vas lunguieț din lemn de uz gospodăresc, cu multiple întrebuințări. De regulă era folosită la plămăditul pâinii, spălatul rufelor, ca recipient pentru făina măcinată la moară, dar și ca leagăn pentru un nou născut, recipient pentru ulei, vin, resturi ș.a. Denumirea principală provine de la forma sa de scobitură sau adâncitură. La acest gen de obiecte casnice, meșterul utiliza ca unelte esențiale dalta și tesla. Covățica de la Gemenea a fost cumpărată de la Tudora - Botoșani, acolo unde presupunem că a fost și lucrată pe la mijlocul veacului trecut. Partea interioară este în fapt o adâncitură concavă, fundul vasului fiind ușor ovalizat, în așa fel încât să-i asigure obiectului oarecare stabilitate în timpul utilizării, dar și un balans ce era necesar la unele dintre întrebuințările sale (spre exemplu, la legănat). Urmele ciopliturilor sunt încă vizibile în mai multe locuri. Are „urechi” mari cât întreaga ei lățime, acest fapt facilitând apucarea și mânuirea sa. Nu prezintă nici un fel de decor. Două cioturi sau noduri străpung pereții laterali ai coveții; unul este mai mare și închis la culoare, aproape negru; aceste cioturi „sparg” cumva cromatica generală monotonă a coveții, care este una albicioasă, caracteristică culorii naturale a paltinului, esența din care a fost lucrată de meșterul de la Tudora. În interior, pe unele porțiuni, are o culoare negricioasă, cauza putând rezida în folosirea ei îndelungată. Covățica este crăpată superficial la ambele „urechi”. Are câteva carii.