Descriere: Sculptură ronde-bosse concavă, cu partea posterioară ușor aplatizată, reprezentându-l în mărime naturală pe apostolul Iacob cel Mare, provenind dintr-un altar cu nișă (Schreinaltar). Capul ușor înclinat, întors spre umărul stâng. În mâna stângă, apostolul ține o tolbă de pelerin. Antebrațul mâinii drepte, lucrat aparte (în care ținea, probabil, toiagul de pelerin) și care era atașat de trunchi printr-un cep de îmbinare, este dispărut. Figura ascetică, având pomeți accentuați și nas acvilin, exprimă oboseală și suferință, amintind de aceea a lui Isus Răstignit. Apostolul este îmbrăcat cu un anteriu de culoare roșie, peste care este încins cu un brâu auriu, iar pe deasupra cu o mantie aurie, cu căptușeală brună, al cărei drapaj bogat și complicat, dar armonios structurat, conferă dinamism lucrării. În picioare el poartă încălțări brune, iar pe cap pălăria specifică pelerinilor la Santiago de Compostella, decorată cu o scoică gigant (Pecten sp.), semnul de recunoaștere al pelerinilor și, totodată, atributul Sf. Iacob. Urme ale unor detașări violente de material pot fi recunoscute pe partea păstrată a brațului drept și de asemenea din șuvițele de păr de la tâmpla dreaptă.