Descriere: Format din două canaturi, coronamentul din partea superioară este alcătuit din vrejuri, frunze, și fructe de rodie sculptate à-jour și motive animaliere (canat dreaptă). Parțial s-a păstrat; restul decorului ajurat lipsește. Lipsa baghetă opritoare. Canaturile ușilor sunt decorate cu motive geometrice (denticuli) și cu decorații preponderent florale. Sunt împărțite în 3 registre: superior, pe fiecare canat sub o arcadă în formă de acoladă delimitată cu denticuli, și de o friză de flori cu șase petale alternând cu fruze crestate (motiv tipic pentru decorația sec. XVII încă din timpul lui Matei Basarab, până către a doua jumătate a sec. XVII); în nava adâncită este redat pe fond de aur Arhanghelul Gavril în aceiași atitudine și având aceiași tipologie și cromatică ca la icoana praznicară Buna Vestire. Pe canatul al doilea, în aceiași atitudine apare Fecioara Maria în picioare ca la icoana Buna Vestire (compoziție identică, dovadă caietele de modele care existau în epocă). Alături, de mai mici dimensiuni pe canatul cu Arhanghelul Gavril, apare redat sub arcada polilobă sprijinită pe colonete torsadate, David, în picioare pe fond de aur cu coroana și filacter cu inscripție cu negru (proorocirea sa). Pe canatul cu Fecioara, în aceiași atitudine, este redat Solomon cu filacter în stânga. În registrul median, pe fiecare canat, este sculptat in relief plat, un medalion cvadrilob înscris într-un cerc decorat cu motive geometrice și vegetale - vrejuri cu frunze și flori. Registrul inferior cuprinde imaginile cu simbolurile celor patru evanghelisti (câte două pe fiecare canat) pictate pe fond de aur în medalioane cvadrilobe: pe canatul din stânga este redat Îngerul (Ioan) și Leul (Marcu), iar in dreapta, Vulturul (Luca) și Boul (Matei). Registrele median și inferior sunt inconjurate de un chenar lat, decorativ alcatuit dintr-un vrej meandric cu flori și frunze de acant, zambilă, bujor (trandafir?). Pictura se păstreaza mai bine ca sculptura. Executată cu mare virtuozitate, printr-un desen miniatural și într-o gamă caldăcromatică, ea se înscrie în nota generala a picturii tâmplei de la Codrii Mari. De remarcat sculptura ușilor executată în relief plat, repertoriul decorativ precum și dispunerea elementelor componente, ne îndreptățesc să considerăm execuția ușilor împărătești – și probabil și a întregii tâmple – ante 1688. Concepția care a stat la baza decorațiilor ușilor împăratești ale tâmplei, face ca aceasta să se asemene în mare măsura cu ușile împărătești de la Biserica din Ludești (ctitor cronicarul Stoica Ludescu), datată în literatura de specialitate cca. 1660.