Descriere: Monstranța confecționată din argint aurit realizată prin ciocănire în relief și turnare, cizelat, decorat cu pietre semiprețioase și sticle colorate. Vasul liturgic face parte în grupa ”monstranțelor soarelui”. Talpa ovală, bombată are o bordură profilată cu suprafețe convexe și concave. Pe reversul tălpii este gravată inscripția de danie în limba armeană, pe bordură apare sigla de meșter FSF (Fabian Sebastian Feyerwary) și marca vieneză de calitate de 13, din anul 1759. Partea superioară a tălpii este împărțită cu motive auriculare în patru registre, în care pe un fond geometric alternă două motive baroce. Nodul în formă de vas are elemente ornamentale de scoică și ghirlande de flori. Schema compozițională a părții superioare a monstranței este dominată de axa longitudinală, care prezintă Sfânta Treime: sub o cornișă barocă decorată cu o friză de cristale apare Dumnezeu-Tatăl, Fiul, trupul lui Iisus apare în forma hostiei sfințite, iar sub lăcașul hostiei apare reprezentarea Sfântului Duh în chip de porumbel, înconjurat de raze solare. Dumnezeu-Tatăl cu glorie dreptunghiulară este reprezentat cu dinamism baroc, într-o atitudine plină de mișcare și dramatism, sprijinindu-se cu mâna stângă pe globul pământesc, binecuvântând cu dreapta. Lăcașul hostiei din sticlă gravată are forma unui medalion, cu o ramă barocă decorată cu cristale, care include lunula în formă de seceră, a cărei suprafață este presărată cu cinci rubine fațetate și cristale casetate. Ostensoriul propriu-zis este încadrat într-o compoziție decorată cu motive rocaille, pietre și sticle colorate. Pe cele două motive rocaille inferioare stau îngenunchiați doi îngeri, cu aripile ridicate, iar o coroană de raze închide compoziția. Monstranța este încununată de o cruce greacă, ornamentată cu cinci sticle roșii și patru cristale, din care una lipsește. În decorul părții superioare sunt dominante pietrele și sticlele colorate încasetate, în total apar 12 sticle roșii, cinci rubine și 196 cristale, dintre care lipsesc patru cristale. Mărcile (marca meșterului și marca de probă Viena 1759) reapar și în partea superioară a monstranței.