Descriere: Ștergar de formă dreptunghiulară, realizat în casa țărănească la războiul de țesut tradițional, dintr-un singur lat de țesătură, urzit și țesut în două ițe, din urzeală de cânepă și băteală de cânepă și bumbac. De formă dreptunghiulară, format dintr-un singur lat de pânză.Ornamentat la capete prin alesătură realizată cu mâna cu ghemuțul peste firele de urzeală, cu speteaza pentru ridicarea firelor de urzeală și cu suveica printre firele de urzeală. Ornamentele sunt țesute pe băteală de bumbac acesta fiind prezentă doar la capete iar pe podul ștergarului băteala este din cânepă. Motivele ornamentale sunt dispuse pe lățimea ștergarului prin frize înguste în care sunt alese motive precum capra (de tăiat lemne), motive florale stilizate, ghiara, dârlu. Frizele alternează cromatic, la fiecare capăt sunt dispuse trei frize sub forma de vrâste late în care sunt încadrate motivele ornamentale și două vrâste înguste dispuse spre mijlocul ștergarului. Cele două vrâste înguste sunt diferite, una are spect de friză mai ingustă în care sunt încadrate motivele numite roata (rombul) și capra (de tăiat lemne). Cea de-a doua vrâstă este aleasă cu suveica pe sistemul firului dus- întors, și în degete cu motivul numit dinții calului. La capete ștergarul prezintă tivitură cu ochiuri realizată cu acul de cusut, în tehnica numită dinainte acului, în care este scos un fir de băteală și apoi grupate câte patru fire de urzeală și strânse la mijolc pentru a forma spărtura.Terminația ștergarului s-a realizat prin franjuri tăiați la capăt, realizați prin îndepărtarea bătelii din pânză după ce a fost tivit. Cromatica ștergarului este albă, culoarea naturală a cânepii, roșu și negru. Domeniul de folosință - decorarea interiorului țărăneasc, folosit la anumite evenimente importante din viața omului sau la sărbătorile de peste an.