Descriere: Pe fondul de aur al icoanei Sfântul Nicolae este redat într-un jilț care ocupă un loc însemnat în cadrul compoziției, prefigurând prin aceasta ponderea acordată reprezentării jilțurilor în pictura brâncovenească a icoanelor. Forma jilțului bancheta dreaptă și spătarul ușor curbat precum și discreta decorație a acestuia cu delicate motive vegetale, constituie elemente care încadrează lucrarea în a doua jumătate a secolululi al XVII-lea. Veșmântul episcopal pe care îl poartă (polistavrion) redat grafic, omoforul și stiharul alb constituie particularități în pictura traditională de icoane din Țara Românească și pot fi puse pe seama influenței moldovenești (pictura influențată la rândul ei de pictura rusă). Trăsăturile chipului sunt redate conform tradiției (transmisă prin erminii) este modelat într-o subtilă gamă de ocruri, de la brun –verzui la ocru-roz, accentele de lumina fiind puse cu blicuri albe printr-o pensulație fină de miniaturist. Aceleași calități artistice dovedește zugravul și la modelarea chipurilor lui Iisus Hristos și Maicii Domnului redați de mici dimensiuni în colțurile de sus: Iisus Hristos îi oferă Evanghelia iar Maica Domnului omoforul. Remarcăm și la această icoană prepararea similară a panoului, același tip de decor vegetal, aceeași ambianță cromatică, același tip de scriere. În concluzie, atât stilistic, cât și ca mod de execuție icoana este pereche cu Sfânta Treime fiind lucrate de același zugrav.