Descriere: Fecioara Maria în cămașă albă, rochie roșie, mantie albastră și voal alb pe cap, șade în fața ușii unei case pe al cărui zid coboară un vrej de iederă. Ea ține în palma stângă laba piciorului stâng a Pruncului Isus, care purtând o cămășuță albă plisată stă în poala ei, susținut fiind de mâna acesteia, îndoită în fața pieptului lui, de degetul arătător al căreia el însuși se ține cu mâna stângă, în vreme ce cu mâna dreaptă face un gest de binecuvântare asupra unei femeie îngenuncheată în fața lor, în stânga, cu păr castaniu despletit, în straie cenușii de penitentă, care sugerează că se căiește pentru viața desfrânată pe care a dus-o. Tot către ea privește și Fecioara Maria, cu compasiune, dar și cu fermitate. Isus binecuvântează o femeie desfrânată. Într-un plan mai îndepărtat, în stânga, spre Fecioara Maria privește placid Iosif, reprezentat ca un bărbat vârstnic, cu plete încărunțite și barba ușor albită, îmbrăcat cu o robă ocru și mantie brună și ținând în mâna dreaptă o nuia înfrunzită, la capătul unei ramuri al căreia crește o floare roșie. În fundal, sub un cer senin, pe care plutește un norișor alb, se zărește un peisaj deluros, cu zidurile unei fortificații. Personajele sunt puse în evidență prin efecte cromatice, dar fizionomiile lor (exceptându-i pe Fecioara Maria și pe Iosif) au o expresivitate redusă. Compoziție complexă, bine structurată, luminoasă, echilibrată cromatic, în tonuri de ocru, brun, cenușiu, verde, roșu, alb și albastru.