Descriere: Cu un marcat aspect decorativ, tabloul reprezintă un nud feminin, lipsit de orice podoabă sau accesoriu vestimentar, cu o alură statuară antică, atât prin carnația marmoreeană cât și prin contrapposto­-ul specific: corpul expus frontal dar cu o răsucire în poză aproape indiscernabilă, capul întors în lateral, un picior tensionat și celălalt relaxat. Această poză încorporează mai multe referințe vizuale, de la Apollo din Belvedere la imaginea zeiței Venus pictată de Sandro Botticelli sau la statuia lui David sculptată de Michelangelo Buonarotti. Cele două instrumente – pensula și paleta – pe care tânăra le ține în mâini îi codifică vizual prezența într-o personificare a picturii, transpusă în spiritul decadent-simbolist al „artei 1900”. Această personificare a picturii este instalată într-un spațiu august, conceput ca interiorul unui „templu” modern, „decupat” în dreptul unei abside din marmură neagră, surmontată de o concă aurie, în forma unei cochilii de scoică, flancată de două desene, vizibile fragmentar. În mod evident, elementul arhitectonic din fundal conține sugestia unui „altar al artei”. Un reper relevant pentru construcția vizuală, pentru aspectul decorativ și spiritul decadent-simbolist, dar și pentru cromatica restrânsă la cele patru culori utilizate în pictura greacă antică (alb, roșu, negru și galben), este opera lui Franz von Stück (1863 – 1928), principalul exponent al mișcării Secession din München.