Descriere: Scăunelul face parte din categoria obiectelor de mic mobilier casnic, fiind confecționat de Ion Juglea în gospodăria sa din satul Mănăstioara, comuna Preutești, preponderent din lemn și foarte puțin fier prin tehnicile obișnuite acestui gen de obiecte. Este compus dintr-o suprafață dreptunghiulară, ale cărei patru colțuri sunt teșite, sprijinită pe patru picioare oblice din lemn; picioarele sunt fixate în suprafața plană cu ajutorul unor pene mici din lemn și a patru cuie metalice bătute în aceste pene. În dreptul unuia dintre cele patru picioare, la nivelul îmbucării cu suprafața plană, aceasta din urmă este crăpată în mai multe locuri, fiind „cusută” cu trei mici scoabe metalice. În mijlocul scaunului se află o gaură perforată, ce-i trădează destinația principală, anume folosirea ei la tors, mai precis pentru susținerea furcii de tors. Desigur, putem bănui că avea și alte întrebuințări casnice, precum statul la masa joasă rotundă, la muls vaca (după cum sugerează urmele de baligă), pentru odihnă sau la tăierea cărnii sau a altor materii prime alimentare; pentru această din urmă utilizare erau utilizate ambele părți plane ale scaunului, după cum par a indica urmele de tăieturi, mai pronunțate fiind cele din partea interioară. Două dintre cele patru picioare, anume cele mai scunde, ies în evidența printr-o elansare mai pronunțată, ceea ce îi conferă scăunelului un anume estetism. Are culoarea naturală a lemnului.