Description: Partea centrală a unui cadran solar. Cel mai probabil piesa a fost săpată dintr-un bloc prismati drept. Din blocul original s-au păstrat integrale baza și spatele. Suprafața de recepție era perfect sferică (raza calculată fiind de 1,57 cm). Părțile originale (baza, spatele și concavitatea) sunt foarte bine șlefuite, ceea ce indică maniera fină și precisă de execuție a cadranului. Din cadran se păstrează o mică parte și anume liniile și literele (care sunt incizate). Astfel, de la stânga la dreapta (cum privești) se păstrează două linii verticale (denumite aici axele X–Y și W–Z), oblice la o distanță de 58 mm (partea inferioară) la 29 mm (în partea superioară). Axa X–Y are L = 136 mm, iar axa W–Z, L = 124 mm. Cele două axe sunt mărginite în partea inferioară de o linie (denumită axa C, L = 70 mm) și la aproximativ jumătate piesei de o altă linie (axa B L = 80 mm). Distanța dintre axa B și C este de 77 mm. Linia X–Y este tăiată în partea superioară de o altă linie oblică (denumită axa A = 47 mm). Între cele două spații create prin intersecția axelor A cu X–Y se disting câteva litere grecești de la stânga la dreapta: …OS (omicron, sigma) și XPO.. (chi, pi și omicron), ceea ce pare a fi fragmente din cuvinte (respectiv sfârșitul și începutul a două cuvinte). Între capătul piesei și axa B, precum și între axa B și C sunt dispuse, perpendicular pe axa W–Z, deoparte și de alta a acesteia, linii mici, incizate, paralele, aflate la distanțe variabile (între 14–21 mm), precum și majuscule grecești deasupra sau în dreptul lor. Se observă că de jos în sus literele care se păstrează, de la B la M (B –beta, G –gama, D –delta, E–epsilon, Z–zeta? , H–eta; Q–theta, I–iota, K–kappa, L–lambda, M–mu), alternând stânga dreapta, corespund înșiruirii alfabetului grecesc, astfel încât se poate presupune că literele care nu se mai păstrează erau A (alfa) prima literă, dreapta jos și N (nu) ultima literă, dreapta sus. Din litera L (lambda) păstrează doar o hastă. Complexitatea detaliilor reliefate pe piesă indică faptul că discul solar era folosit ca orologiu și calendar astrologic (zodiacal) deopotrivă. Piesa a fost descoperită în „zona sacră” a cetății Histria, refolosită ca material de construcție într-un edificiu databile în perioada romano-bizantină.