Descriere: Icoana Maica Domnului cu Pruncul tip „Hodighitria”, realizată pe suport dintr-o singură bucată de lemn, cu două mijloace de expresie artistică: pictura și sculptura (motivul funiei și aureole). Pictura este pe suport de ghips în straturi succesive. Aureolele și chenar cu motive realizate în cruntul umed. Compoziția icoanei respectă regulile clasice ale iconografiei bizantine, având ca figură centrală bustul Mariei cu pruncul în brațe, încadrat de motivul funiei sculptat în relief. Fondul icoanei, împărțit în două câmpuri de culoare, cel celest în tonuri de verde și albastru închis, marcat cu stele, și cel terestru roșu vermillon. În partea stângă și dreaptă a icoanei sunt pictați doi îngeri poziționați în dreptul aureolei reliefate a Mariei. Pruncul Isus este așezat compozițional în partea stângă a Mariei ținând mâna dreaptă ridicată cu două degete în sus, în dreapta ține un filacter desfășurat. Atât Maica Domnului, cât și Pruncul Iisus, poartă coroane ornamentate și veșminte cu bordură cu motive geometrice și vegetale ondulatorii. Titlul temei Ἐλεούσα (Eleusa) nu concordă cu tipul iconografic precizat de zugrav. Capul, ușor înclinat spre Prunc și mâna stângă, cu care indică spre acesta, trimit la tipul Hodighitria. Trăsăturile chipurilor sunt redate în stilul inconfundabil pictorilor zugravi maramureșeni: ovalul feței ușor umbrit cu negru de fum, estompează rozul din obraji, ochii mari migdalați, sprâncene îngemănate, nas subțire și bărbie rotunjită. Pictură realizată într-o gamă cromatică cu tonuri calde: dominanta cromatică este de roșu vermillon a maforionului, încadrată în chenar orage de candiu, urmate de verde, albastru, negru de fum, maro deschis.
