Descriere: Pe fundalul auriu, neutru, în centrul compoziției este redată Maica Domnului cu Pruncul în brațe așezată pe o banchetă. Este înfățișată în semiprofil ușor întoarsă spre umărul stâng, într-o mișcare grațioasă. Ea sprijină cu mâna stângă pe lisus copil redat nud (o cămașă subțire, transparentă îi acoperă corpul până la genunchi) care, cu o mână se prinde temător de voalul mamei sale căutând parcă ocrotire. Cu un gest delicat Fecioara Maria ține în mâna dreaptă o rodie. Privirea sa pierdută în gol este o previziune a Patimilor lui lisus. Ea este înveșmântată cu o rochie elegantă, roșu-violaceu deschis, cu talia înaltă marcată de un galon brodat cu auriu pe fond verde; în jurul decolteului, o broderie aurie. Peste rochie poartă un maforion, albastru întunecat căptușit cu oliv. Capul este acoperit cu un voal subțire, transparent care-i cade pe umeri. În jurul capului aureola este decorată cu ample motive vegetale incizate realizate cu rotița. Chipul său delicat cu trăsături fine, miniaturale, este modelat într-o nuanțată gamă de ocruri și roz plecând de la proplasma brun-verzuie. La picioarele Fecioarei sunt redați nori pictați cu albastru unde se află în zbor doi heruvimi pictați cu roșu; în partea de jos a compoziției se află un vas cu trandafiri roz-violaceu. Pe fondul auriu al panoului doi îngeri în zbor desfășoară în spatele Fecioarei un velum pictat cu verde deschis. Redați în profil și semiprofil chipurile acestora sunt deosebit de frumoase, realizate miniatural; un păr bălai, ondulat, le încadrează fețele. Pe cap poartă cununi de flori iar în jurul capului aureole decorate cu ornamente florale incizate. Veșmintele lor - tunica și mantia - sunt pictate cu roșu și verde de nuanțe diferite. La dreapta și la stânga sa, Fecioara este flancată de imaginile Sf. Barbara și Sf. loan Botezătorul, reprezentați în picioare. Într-o mișcare unduitoare Sf. Barbara își înclină capul spre umărul drept, privirea sa este ațintită în jos. Ovalul perfect al feței este încadrat de un păr bălai, ondulat, strâns la ceafă. Trăsăturile fine și grațioase ale chipului său precum și modeleul delicat al carnației îi conferă un aer suav, angelic. Sf. Barbara este înveșmântată cu o rochie roșie-vișinie peste care poartă o mantie verde-oliv terminată la poale și la gât cu o bogată decorație aurie. În mâna dreaptă ține o carte ferecată iar cu stânga un clește mare de fier - simbolul martiriului său. În partea opusă, în aceeași atitudine este reprezentat Sf. loan Botezătorul care, cu o mână ține un toiag înalt, iar cu stânga ridică poalele mantiei sale. Este redat conform iconografiei tradiționale, desculț cu camilafcă; peste umeri poartă o mantie roșie, lungă, înodată la piept. Sf. loan Botezătorul este redat ca un bărbat tânăr, cu fața colțuroasă, cu barbă și mustață scurte, castanii. Părul lung, de aceeași culoare îi cade pe umeri în șuvițe ondulate. Fața sa serioasă, chiar severă, are privirea pierdută în gol. Modeleul carnației realizat în nuanțe de pământuri - ocru închis - îi accentuează trăsăturile aspre ale chipului. Panoul este delimitat în partea superioară de un arc în ogivă, decorat cu motive vegetale stilizate și aurite. Colonetele laterale lipsesc (s-au păstrat doar capitelele și bazele colonetelor). Jos, un postament dublu (reîntregit cu ocazia restaurării piesei) este pictat cu negru și auriu. Pictura panoului poate fi încadrată stilistic în perioada goticului târziu - a goticului internațional de la sfârșitul secolului al XlV-lea - a stilului "de curte" înflorat, dominat de grație, armonie, de un gust orientat spre decorație, strălucire și măiestrie în execuție. Atitudinile grațioase, gesturile elegante, echilibrul liniilor și culorilor conferă întregii compoziții o unitate poetică care amintește de expresia "goticului sienez" care a marcat pictura lui Simone Martini (prima jumătate a secolului al XIV-lea).