Descriere: Iconografic, scena Plângerii Domnului reia modelul creat la jumătatea secolului al XVIII-lea de Cristopher Zefarovic și perpetuat, pentru mai bine de un secol, de atelierele de broderie vieneze. Aceeași tendință barocă va predomina și în cazul broderiilor liturgice realizate în sec. XIX, la care se adaugă însă o puternică notă de picturalitate, datorată utilizării firelor de mătase colorată; firul metalic este rezervat doar aureolelor și motivelor decorative ale chenarului ce capătă o pondere restrânsă în ansamblul compoziției. În cazul epitafului moldovenesc (1823) dăruit de Mitropolitul Veniamin, reprezentarea cu acuratețe a personajelor biblice si spiritul narativ capată o importanță deosebită în ansamblul compoziției, simetric constituite în jurul Crucii cu însemnele Patimilor. Chenarul marginal, medalioanele cu evangheștii și retorica gesturilor sunt trăsături stilistice specifice barocului târziu. Posibil opera unui atelier vienez, acest epitaf ilustrează înrâurirea picturii asupra artei broderiei. Inscripție de danie de la Mitropolitul Veniamin al Moldovei, redactată în limba greacă.