Descriere: Leul este păstrat doar fragmentar. Face parte din categoria leilor funerari adosați cu funcție de coronament în asociere cu un simbol funerar. Animalul este redat spre stânga, cu labele din față adunate destul de nefiresc, remarcându-se inciziile lungi care reprezintă ghearele. Capul felinei are un aspect destul de umanizat: ochii mari și migdalați cu contur dublu, gura din care iese o limbă ascuțită, coama redată în partea superioară prin câteva șanțuri puțin adânci iar în jurul gâtului, câteva șuvițe de păr. Lângă laba dreaptă posterioară se distinge vârful ascuțit al cozii. În spatele leului se vede un simbol adosat acestuia. În dreapta jos se distinge o rozetă iar cele două protuberanțe de deasupra ei sunt mamelele Sfinxului cu care era asociat leul, Sfinx care nu are între labe obișnuita mască ci o rozetă. Analogii - pentru Sfinx: M. Renard, în Apulum 7/1, 1968, p. 273 - 305, cj. p. 292, nr. 4, fig. 25 (piesa se află în Muzeul Deva); M. Renard consideră că acest tip de monument este adus de auxilii din provinciile vestice. După D. Isac și Al. Diaconescu, această ipoteză este susținută de prezența Alei Siliana la Gilău. M. Rusu, în Studii și Comunicări de Istorie Caransebeș, 1979, p. 186, nr. 5 - consideră că leul, în mod neobișnuit poartă pe spate un bărbat culcat. Pentru tipul de monument - leu funer aradosat cu rol de coronament în asociere cu un simbol funerar D. Isac, V. Wollmann, I. P. Albu, în Sargetia 10, 1973, p. 141sq. Piesa a fost donată de proprietarul Gallus Viktor, fiind descoperită împreună cu alte monumente în momentul demolării gardului de pe proprietatea donatorului. Acesta a donat un lot mai mare de piese de piatră provenind din același loc, cu excepția a două monumente (?) găsite în altă parte.