Descriere: Lemnul folosit la fața viorii este unul cu fibre regulate spre extremități. Conturul este bine definit, cu ff-urile tăiate puțin mai jos decât la alți lutieri cremonezi; Spatele este din două bucăți cu onduleuri spre extremități, regulate; eclisele sunt destul de înalte și perfect conservate; capul viorii (melc) este îndrăzneț și elegant; lacul este galben-auriu-brun, de excelentă calitate, dar destul de uzat, mai ales pe spatele viorii, în partea inferioară. Documente care atestă autenticitatea: expertiza făcută de lutierul Silvestre (Freres Silvestre) în 20 aprilie 1896, la cererea domnului Breuzet - posesorul viorii. La sfârșitul paginii de expertiză, vedem o altă certificare (4 martie 1923), dată de domnul Breuzet maestrului Enescu, George. Din această ultimă certificare reiese că documentul a fost dat maestrului Enescu, George de proprietarul viorii, domnul Breuzet. În arhiva muzeului nu există un alt document referitor la acest instrument. Deci apare o diferență de nume în eticheta viorii și în hârtia de expertiză. Pe timp mediu, viorile Guarnerius del Gesu vor depăși ca preț de achiziție viorile Stradivarius. În cazul nostru, acest instrument, de departe cel mai valoros din România, poate fi cotat la 2 milioane dolari - valoare intrinsecă. Faptul că maestrul Enescu, George a cântat toată viața la acest instrument îi sporeste valoarea.