Descriere: Bâta de la Gârcina este confecționată, folosind barda și briceagul, în special prin crestare, dar și alte tehnici specifice, din lemn de jugastru. Partea ei superioară, așa-numita măciucă, are formă ovoidală, aici fiind sculptată o figură antropomorfă bine conturată, reprezentând un „cap de om” sculptat în manieră naivă dintr-un nod mai mare al lemnului; urechile ies în relief, lobul lor fiind adâncit; aproape la fel a procedat meșterul anonim din Neamț și în cazul nasului, care însă doar iese puternic în relief; ochii sunt mult mai adânciți decât urechile, plasați la distanță ușor diferită în raport cu nasul; deasupra ochilor, prin pirogravare, sunt reprezentate chiar și sprâncenele; prin aceeași tehnică a pirogravării, dar pe o suprafață mult mai mare, este ilustrată gura; bănuim, după culoarea ușor înnegrită, că partea inferioară a obrazului are barbă, „zugrăvită” tot prin pirogravare, dar de data aceasta mult mai discret. Sub „cap”, pe o porțiune măsurând 16 cm de la baza acestuia, se găsește o parte simplă, cilindrică, cu diametrul puțin mai mic decât restul bâtei; această porțiune este urmată de o alta de aproape 19 cm, tăiată în 11 muchii, meșterul având aici o intenție decorativă pe care nu a mai dus-o până la capăt; cele două porțiuni sunt delimitate printr-o tăietură cvasi-circulară; apoi până jos, la capătul inferior, bâta este simplă, cilindrică, terminându-se fără obișnuitul „inel” de metal sau cui de fier. Din loc în loc se află câte un nod sau ciot, care sunt cumva specifice acestui gen de unelte, această bâtă având nu mai puțin de 17 astfel de noduri, unul dintre ele fiind chiar în zona muchiilor. Are culoare maronie, fără a fi tratată în vreun fel anume, mult mai închisă în partea inferioară. Prezintă mai multe crăpături, până în 15, cele mai multe în dreptul nodurilor, cinci dintre acestea fiind mai pronunțate, fără totuși a pune în pericol utilizarea uneltei.