Descriere: Compoziție statică dezvoltată pe verticală. Realizarea unității între idee și material. Obținerea unui maxim de plasticitate prin diferențierea suprafețelor cioplite. Compoziția cuprinde două figuri. În partea stângă, o femeie tânără, cu capul aplecat puțin pe spate, având bustul dezvelit, cu forme voluptoase, care acoperă bustul bărbatului. Fața-i rotundă, cu ochii închiși, este luminată de un zâmbet abia perceptibil. Părul lung, în șuvițe, îi acoperă jumătatea dreaptă a feței. Bărbatul, mai înalt, așezat în partea dreaptă a femeii, stă aplecat asupra acesteia, lipindu-și obrazul stâng de fața ei. Mâna stângă, într-un gest de mângâiere, este așezată pe părul ei, în dreptul gâtului. Figura bărbatului, cu trăsături armonioase, clar conturate, cu pleoapele lăsate, degajă o notă de melancolie și visare. Personajul feminin prezintă trăsături fizionomice mai estompate. În lucrarea "Szervátiusz Jenő", apărută la Editura Meridiane, București, 1961, reputatul istoric și critic de artă Raoul Șorban publică, la pagina 7, fotografia lucrării, împreună cu textul: "Iubire, rădăcină de ulm, 1961". Această prețioasă precizare servește la datarea lucrării, întrucât artistul nu a semnat și nu a datat, prin gravură, ca în alte cazuri, această importantă creație a sa.