Descriere: Piesa este fragmentară, peretele a fost restaurat, lipit din două bucăți. În partea dreaptă a monumentului, pe cant, este redată o semicoloană terminată în partea superioară printr-o îngroșare decorată cu câteva neregularități sugerând un capitel compozit ceea ce indică apartenența la un perete lateral stâng de aedicula. Câmpul reliefului (spart în două și prezentând unele lipsuri) este divizat printr-un chenar simplu în două registre rectangulare. Scena este tratată rudimentar, personajul călare fiind parcă lipsit de gât și tors iar tunica și probabil sagum-ul său fiind redate prin câteva incizii paralele. Piciorul călărețului atârnă mult sub crupa calului. În registrul inferior se distinge, în partea stângă a reliefului, bustul unui personaj masculin iar la dreapta, cel al unei femei, ambele realizate rudimentar. Piesa păstrează urmele vopsirii cu miniu. Analogii (după D. Isac și Al. Diaconescu): figura călărețului apare identic pe alte patru pereți de aedicula din Dacia Porolissensis descoperiți la Gherla, Potaissa și Sutor (două): O. Floca, Wanda Wolski, în BMI 3, 1973, p. 24. nr. 72, fig 91; p. 18, nr. 46, fig. 60; p. 27sqq., nr. 83, fig. 102 - autorii considerând că figura călărețului reprezintă mortul eroizat (p. 35); Gr. Florescu, în EDR 4, 1930, p. 141 - leagă figura călărețului de cultul Cavalerului Trac aducând analogii din cele două Moesii; I. I. Russu, în ActaMN 4, 1967, p. 101, nr. 30, fig. 8 - aduce analogii din provinciile occidentale; L. Bianchi, Le stele funerarie della Dacia, una espresione di arte romana periferica, Roma, 1985, p. 175sqq., - consideră că tipul piesei se leagă probabil de gustul militarilor, părere împărtășită de D. Isac și Al. Diaconescu care arată că acest tip de monument se întâlnește în Pannonia în zona castrelor; A. Schober, Die römischen Grabstein von Noricum und Pannonien, Wien, 1923, p. 62sqq., 202.