Descriere: Altar votiv închinat lui Hercules. Partea superioară este decorată cu fronton triunghiular și motive vegetale stilizate. Câmpul inscripției a suferit lovituri în timpul descoperirii dar și în antichitate. Literele sunt elegante și destul de atent incizate. Din numele zeului, la dativ, se observă cu greu hasta verticată a literei E și foarte puțin din cele două capete ale literei C. În rândul 2, înainte de cuvântul eques trebuie să fie numele dedicantului din care se distinge jumătatea stângă a literei M, după care se observă un spațiu, apoi partea dreaptă inferioară a literei R. După sugestia Adelei Paki – Maro cu M și A în ligatură. În rândul 3 se disting cu greutate capetele inferioare ale literei A, un spațiu, apoi partea inferioară a literei S. În rândul 4 lipsesc două-trei lietere, apoi PT.... Formula este însă clară sumptibus, sumpti, sumptu – pe cheltuiala sa. Dedicantul este un călăreț din Ala I Siliana. Este un peregrin ce poartă un singur nume, Maro, variantă latină a grecescului Μ􀀀ρ􀀀υ (Forcellini 1920, 216 sq.; RE XIV, 2, 1930, col. 1911 sq.; având și rezonanțe celtice (Holder, col. 432sqq.). Maro ridică inscripția ca veteran îndeplinind honesta missio. Formula missicius are semnificația „eliberat”, „lăsat la vatră” (missus, dimissus).