Descriere: Cadran solar vertical. Placă de calcar fragmentară pe care este gravat un cadran solar circular. Foarte probabil era dispus în poziție verticală. Dacă acceptăm această identificare, se pare că avea latitudinea 46°74'N, desenat fiind cu fața către sud, astfel încât să arate toate orele de la 6 a.m. la 6 p. m. iar liniile orelor converg aproape simetric spre ora amiezii. Cadranul prezintă două cercuri concentrice cu linia orizontală de 31.7 cm în interiorul cercului mic. Aici sunt plasate 11 linii orare inegale, nouă dintre ele extinzându-se dincolo de limita cercului interior. Acestea nu pornesc de la linia mediană ci dintr-un mic semicerc gravat deasupra acesteia și care are bisectoarea în mijlocul liniei orizontale. De asemenea aici este plasat orificiul pentru marcarea gnomon-ului, acesta din urmă având dimensiunile de 18 mm x 12 mm, 9 mm adâncimea. Liniile orelor sunt aproape simetrice cu linia amiezii: 18°, urmând 15°, 14°, 14°, 14°, 14°, 14°, 13°, 14°, 16°, 15°, 20°. Ca și în cazul cadranelor grecești și la cele romane liniile marchează cele douăsprezece ore zilnice între răsărit și apus, așa cum menționează Ptolemeu (Almagest 4. 11, 7. 3). În cazul nostru, baza gnomon-ului este plasată central pe linia mediană (care marchează răsăritul și apusul). Cadranele cu umbra verticală îndreptată spre sud, făcute ca un simplu semicerc cu 11 linii radiale pornind din orificiul central al gnomon-ului, se originează în sec. I a. Chr. Originar, gnomon-ul sau stylus-ul era făcut din bronz sau fier, realizat ca o piramidă prelungă, fixat într-un orificiu, dar nici unul nu a fost descoperit asociat cu acest tip de ceas. Stylus-ul era probabil fixat perpendicular pe suprafața cadranului solar. Nu se știe precis ce fel de timp indicau aceste cadrane solare. Capătul a trei dintre linii, a amiezii, a treia și a noua, sunt închise în câte un mic semn rectangular care au ca bază linia primului cerc. Ca majoritatea cadarnelor solare care figurau și drept calendare, probabil că și acesta de față prezintă, în cazul acestor semne, semnificații de acest tip. A treia, a șasea și a noua oră sunt special marcate pe alte cadrane conice. Normal, solstițiile și echinocțiile erau marcate pe cadranele solare cu linii concentrice frânte (arcuri de cerc) care se legau de punctele orelor. Poate că acesta era rolul cercurilor concentrice de pe cadranul de la Florești; oricum, cele două din partea superioară care marchează de regulă solstițiul de vară (semicercul superior) sunt prea apropiate unul de altul. Frecvent, dar nu întotdeauna, liniile zilelor trebuie să fie echidistante una de alta.