Descriere: Acest epitaf reproduce întocmai pe cel datat 20 februarie 1791, operă realizată într-un atelier vienez, la comanda unui anume Dimitrie Polidamas. Aceeași compoziție a scenei Plângerii Domnului, dispusă simetric în jurul axului reprezentat de sfânta Cruce, în interiorul unui ciborium amplu. În părțile laterale ale scenei, se observă medalioanele cu sfinții evangheliști între care sunt reprezentate, în miniatură, binecunoscutele scene cu Ierusalimul, grădina Ghetsemani și Golgota. Un chenar marginal cu bogate motive de inspirație barocă desparte scena centrală de inscripția liturgică ce se desfășoară de jur împrejurul epitafului. Spre deosebire de epitaful datat 1791, acesta este realizat pe un suport de mătase, personajele miniaturale sunt mai stângaci realizate iar nota de picturalitate ce s-a remarcat în cadrul epitafului vienez este prezentă sumar în piesa de față. Intensa circulație în lumea ortodoxiei a operelor datorate atelierelor vieneze, ar putea explica prezența acestui epitaf la mănăstirea Agapia, piesă realizată într-un atelier vienez sau într-unul moldovenesc care a folosit însă un model vienez. Inscripția liturgică redactată în limba greacă formează un chenar.