Descriere: Portretul unei calugărițe cu privirea orientată în jos, având capul înfășurat într-un drapaj, specific portului monahal. Negrul veșmintelor intră într-un contrast profund cu fondul luminos, sub bărbie se vede conturul unui batic alb ce luminează compoziția. Paloarea chipului are inconsistența unui porțelan, ca ceva fragil, ca însăși structura interioară a celei reprezentate. Chipul e pictat cu o mare diversitate de tonuri ce redau materialitatea carnației chiar dacă e evidentă urma pensulei, pare epidermă. Compoziția are două mari familii cromatice. Negru și tonurile de alb din fond, batic și rozurile din portret. Personajul feminin e parcă surprins în rugăciune, e ca un etalon al atitudinii de reculegere, rugă. Ochii și pozitia capului orientate în jos semnifică și umilința și aplecarea în fața celor veșnice. Compoziție de o intensă tensiune spirituală, are un caracter hieratic ca și icoanele bizantine, e un amestec între portretul laic și cel religios, între divin și uman. Tușe libere, descărcate de materie, diafane, tușele nu au pastă, zona veșmântului e opacă, e pictată fără treceri de lumină și umbră, fără ecleraje. E realizată în pete mari, decorative, plate.