Type: Pictură de șevalet
Title: Christos alungă din Templu pe samsari
Author/Issuer: Juvenel cel Bătrân, Paul

Description: În prim plan, în centru, Isus izgonește cu lovituri de bici un cămătar care duce două pungi mari cu bani și un negustor de păsări, cu o colivie în mână. În stânga, un grup de cărturari (dintre care unul în caftan cu guler din blană de hermină) privește la ei cu surprindere, în timp ce un alt negustor, care vinde un miel și păsări aflate în colivie, șede în dreapta, chiar lângă casa scărilor, vorbind cu un rabin și cu soția acestuia, ambii aflați în interiorul casei scărilor. Un bărbat solid și bărbos, care se pregătește să iasă din casa scărilor privește și el cu mirare spre Isus. Într-un plan secund, în stânga, un olog este dus cu un scaun de doi purtători spre un plan mai îndepărtat, unde mulțimea s-a strâns în jurul unui tămăduitor cu mantie albastră, având capul înconjurat de un nimb, care de aceea trebuie privită ca o altă imagine a lui Isus, într-o altă ipostază. Spre el se mai îndreaptă, venind dinspre planul secund al navei centrale, încă doi invalizi. În dreapta, tot în nava centrală, un zaraf încearcă să își ridice masa răsturnată, fără îndoială, tot de către Isus, în vreme ce într-un plan mai îndepărtat un alt negustor de păsări se pregătește să părăsească templul printr-o ieșire laterală. În planuri mai îndepărtate, atât în nava centrală, cât și în nava laterală dreaptă se disting ici și acolo mici grupuri de persoane care discută. În cel mai îndepărtat plan, pe axul navei centrale, se află altarul arderilor de tot. Perechi, mici grupuri sau indivizi izolați privesc de sus, de pe tribună. Datorită oamenilor care par preocupați doar de grijile lor personale, ca dorința de înavuțire sau de însănătoșire sau care privesc cu detașare intervenția violentă a lui Isus, scena pare haotică, departe de orice aparență de pietate, cu excepția celor trei imagini ale lui Isus. În ciuda acestei impresii, în reprezentarea interiorului templului există mai multe elemente care sugerează sacralitatea spațiului respectiv, chiar dacă ele contravin de fapt cerințelor rituale ale cultului iudaic (reliefurile care ilustrează diferite scene din Vechiul Testament și statuile), reprezentând mai curând transpuneri adaptate ale unor elemente specifice decorului arhitectural al interiorului bisericilor catolice. Prezența lor în Templul de la Ierusalim, blasfemică din punct de vedere iudaic, dar și al Reformei radicale, arată că reacția lui Isus împotriva desacralizării locului este îndreptată doar împotriva celor ce practică aici activități lucrative, profanatoare, nu a acestor reprezentări, care nu sunt așadar percepute ca expresii ale idolatriei. Prin urmare, se poate deduce că lucrarea era cu siguranță destinată unui comanditar catolic și nu unuia protestant. Cadrul arhitectonic este inspirat de arhitectura nordică renascentistă târzie, probabil din planșele cu planuri și proiecte arhitectonice ale lui Hans Vredeman de Vries, combinând în mod fantezist elemente mai vechi (cum ar fi coloanele de inspirație dorică și traveele cu arce intersectate fără ogive, care vor să sugereze un templu antic sau arcurile de triumf ale celor trei nave ale templului, amintind de o biserică hală) cu elemente renascentiste (precum scările din dreapta, medalioanele aurii ale scărilor și triforiul, dar mai ales bolțile semicilindrice cu decoruri aurii din fundal) sau chiar cu elemente ale arhitecturii italiene baroce timpurii, inspirate parcă de la bolțile bazilicii Sf. Petru de la Roma, de la nava adăugată în primul deceniu al sec. XVII de către Carlo Maderno. Scara în spirală din dreapta se aseamănă frapant cu cea octogonală de la aripa nordică a castelului de la Blois (construită pe la 1515-1519) și aduce în compozitie un efect de asimetrie și reliefare a primului plan, de tradiție renascentistă. Prin proporțiile sale gigantice, evidențiate de adâncimea perspectivei ce se deschide în nava centrală, dar și prin pilonii înalți care sprijină arcuri și bolți uriașe cu triforii deasupra navelor laterale, interiorul larg al templului copleșește, făcând ca personajele, dintre care multe poartă veșminte din epoca în care a fost pictat tabloul, să pară insignifiante. Monumentalitatea ansamblului arhitectural este însă compromisă de volumele insuficient puse în evidență și de tonurile dominante de gri și brun, pe care accentele de culoare ale veșmintelor personajelor prea puțin le pot compensa, de unde și impresia de artificialitate, de decor de teatru.


Domain
Artă plastică
Dating
1636
School
Școală din Germania
Material/Technique (text)
ulei pe lemn de stejar
Dimensions
460 x 600 mm
Record made by
Alexandru Sonoc
Record verified by
Mureșan Valentin
Accession number
632
Listing order
2687/19.03.2024 - Tezaur (Universal Value Category); Position 5 View PDF