• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative

Cană de împărtăşanie - Necunoscut

Cană de împărtăşanie - Necunoscut - Parohia Unitariană Cluj-Napoca - CLUJ (Patrimoniul Cultural National Mobil din Romania. Ordin de clasare: 2489/25.07.2017 - Tezaur)

Deţinător / Owner *
* la data clasării / at the time of listing
Parohia Unitariană Cluj-Napoca - CLUJ
Domeniu / Domain
Artă decorativă
Nr. inventar / Accession number
272
Tip / Type
Cană de împărtăşanie
Autor/Emitent / Author/Issuer
Necunoscut
Scoală / School
Atelier clujean
Material/Tehnică (text)/ Material/Technique (text)
Cană din cositor este realizat prin turnare, strunjire, gravare
Datare / Dating
Prima jumătate a sec. al XVI-lea; 1537
Loc de descoperire / Discovery area
Cluj-Napoca
Fişă întocmită de / Record made by
Kovacs Maria-Marta
Ordin de clasare / Listing order
2489/25.07.2017 - Tezaur
Poziţia 8
Descriere / Description
 
Cana de cositor are talpa îngustă, inelară. Corpul tronconic este sprijinit pe trei picioruşe turnate, care au forma unor picioare de animal, ţinând câte o mască feminină. Corpul cănii este împărţit în patru registre orizontale, de lăţime diferită, delimitate de un brâu în relief şi două brâie gravate. Cele două registre centrale sunt ornamentate cu motive în solzi de peşte, iar celelalte cu câte două frize alcătuite din motive vegetale. In partea opusă toartei este gravat un scut heraldic renascentist, care poartă emblema (cheie) şi monograma S(anctus) P(etrus) a proprietarului (biserica catolică Sfântu Petru din Cluj) şi anul 1537. Capacul plat cu margine verticală este dotat cu buton în formă de balustru, în jurul căreia este gravată inscripţia: TEMPLOM / ZEN. PETERHOZ VALO. în faţa inscripţiei a fost zgâriată ulterior: Bohhs Sebestie[n]. Şarniera şi toarta arcuită sunt nedecorate. Interiorul capacului prezintă o plachetă turnată în relief, rozetă cu bordură perlată. Placheta turnată în relief, dispusă pe fundul vasului reprezintă pe Sfântu Gheorghe călare, luptând cu balaurul. Toarta poartă stema foarte ştearsă a oraşului Cluj (?), şi marca meşterului până în prezent neidentificată, care reprezintă un cap de femeie. Cana are dimensiuni mari. Marcă cu stema oraşului Cluj (?) şi un cap de femeie.