Pânza tricoloră, de formă dreptunghiulară, are una din laturi terminată, pentru fiecare culoare în parte, sub formă de unghi, cu vârful în exterior. Culorile sunt dispuse orizontal, cu albastru în partea superioară, galben la mijloc şi roşu în partea inferioară; pe fâşia de culoare galbenă se află aplicată, tot din mătase, inscripţia "3/15 Mai 1848", data la care a avut loc adunarea de la Blaj.
La 3/15 mai 1848, sub flamurile acestui steag, cetele de moţi de sub conducerea lui Avram Iancu au participat la adunarea naţională de pe Câmpia Libertăţii din Blaj, care a marcat începutul revoluţiei românilor din Transilvania. După revoluţie, steagul s-a păstrat în podul casei părinteşti a lui Avram Iancu din comuna Vidra de Sus, unde a fost găsit de familia Gomboş, ai cărei membri au luat parte activă la acţiunile revoluţionare din Munţii Apuseni. În anul 1906, protopopul Iosif Gomboş l-a predat Casinei române din Abrud, iar în anul 1909 steagul a fost trecut dincoace de Carpaţi şi încredinţat familiei Puşcariu, de origine ardeleană, stabilită la Bucureşti; în anul 1929 inginerul Valeriu Puşcariu l-a donat Muzeului Militar Naţional; în anul 1971 intrând în patrimoniul muzeului.
|