• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative

Steagul revoluţionarilor români din Transilvania

Steagul revoluţionarilor români din Transilvania - Muzeul Naţional de Istorie a României - BUCUREŞTI (Patrimoniul Cultural National Mobil din Romania. Ordin de clasare: 2679/11.06.2003 - Tezaur)

Deţinător / Owner *
* la data clasării / at the time of listing
Muzeul Naţional de Istorie a României - BUCUREŞTI
Domeniu / Domain
Istorie
Nr. inventar / Accession number
75044/
Tip / Type
Steag
Titlu/Subtip / Title/Subtype
Steagul revoluţionarilor români din Transilvania
Material
mătase roşie-galben-albastră
Tehnică / Technique
Coasere; brodare
Material/Tehnică (text)/ Material/Technique (text)
mătase roşie-galben-albastră; coasere; brodare
Dimensiuni / Dimensions
L = 1930 mm, H = 1050 mm
Datare / Dating
3/15 mai 1848
Fişă întocmită de / Record made by
Neguţu, Maria
Ordin de clasare / Listing order
2679/11.06.2003 - Tezaur
Poziţia 57
Descriere / Description
 
Pânza tricoloră, de formă dreptunghiulară, are una din laturi terminată, pentru fiecare culoare în parte, sub formă de unghi, cu vârful în exterior. Culorile sunt dispuse orizontal, cu albastru în partea superioară, galben la mijloc şi roşu în partea inferioară; pe fâşia de culoare galbenă se află aplicată, tot din mătase, inscripţia "3/15 Mai 1848", data la care a avut loc adunarea de la Blaj. La 3/15 mai 1848, sub flamurile acestui steag, cetele de moţi de sub conducerea lui Avram Iancu au participat la adunarea naţională de pe Câmpia Libertăţii din Blaj, care a marcat începutul revoluţiei românilor din Transilvania. După revoluţie, steagul s-a păstrat în podul casei părinteşti a lui Avram Iancu din comuna Vidra de Sus, unde a fost găsit de familia Gomboş, ai cărei membri au luat parte activă la acţiunile revoluţionare din Munţii Apuseni. În anul 1906, protopopul Iosif Gomboş l-a predat Casinei române din Abrud, iar în anul 1909 steagul a fost trecut dincoace de Carpaţi şi încredinţat familiei Puşcariu, de origine ardeleană, stabilită la Bucureşti; în anul 1929 inginerul Valeriu Puşcariu l-a donat Muzeului Militar Naţional; în anul 1971 intrând în patrimoniul muzeului.