Schemă simetrică, avându-l în ax pe proorocul Ilie în carul de foc, anturat de patru cai, dispuși simteric. La picioarele sale Elisei se pregătește, cu brațele ridicate să primească mantia proorocului. Nucleul temei este evidențiat puternic prin culoarea roșu vermillon, cu care au fost realizați caii și norul în care se află proorocul. Pata dominantă de roșu a fost proiectată pe cerimea albastru ultramarin și pe registrul terestru, sugerat printr-o vegetație măruntă, profilată pe un orizont vibrat cu roz. Acordurile cromatice roșu-albastru-ocru, denotă influențe ale cromatismului icoanelor din Țara Românească. Tema este rar reprezentată în pictura din Banat, iar abordarea stilistică este inedită. Analogii îndepărtate la o icoană de Mari Sărbători, datată 1748, în colecția Episcopiei Sârbe din Timișoara (inv.755), provenind de la mânăstirea Sân'george (Timiș). Se numără în grupul relativ restrâns al icoanelor la care „lumina” a fost interpretată necanonic.
